Cartea Judecătorilor. Stricăciunea făcută holdelor cu vulpile. Capitolul 15

1. Peste câteva zile, în timpul seceratului grâului, a venit Samson să se vadă cu femeia sa, aducând cu sine un ied. Iar când a zis: „Mă duc la femeia mea în odaia de dormit”, tatăl ei nu l-a lăsat să intre.
2. Şi a zis tatăl ei: „Eu am socotit că ai urât-o şi am măritat-o cu un prieten al tău; iată sora ei mai mică e mai frumoasă decât ea; să fie aceasta în locul aceleia”.
3. Samson însă le-a zis: „De acum eu voi fi drept înaintea Filistenilor, dacă mă voi apuca să le fac rău”.
4. Apoi Samson s-a dus şi a prins trei sute de vulpi, a luat făclii, a legat câte două vulpi de coadă şi intre ele câte o făclie;
5. După aceea a aprins făcliile şi a dat drumul vulpilor prin grânele Filistenilor şi a aprins şi clăile şi grâul nesecerat, viile şi livezile de măslini.
6. Şi ziceau Filistenii: „Cine oare a făcut aceasta?” Şi li s-a spus: „Samson, ginerele Timneanului, căci acesta i-a luat femeia şi a dat-o după un prieten al lui”. Atunci Filistenii s-au dus şi au ars-o cu foc şi pe ea şi casa tatălui ei.
7. Dar Samson le-a zis: „Cu toate că aţi făcut aceasta, eu tot am să mă răzbun pe voi şi numai atunci am să mă liniştesc”.
8. Şi le-a sfărâmat fluierele picioarelor şi şoldurile şi apoi s-a dus şi a şezut în peştera de la stânca Etam.
9. Filistenii însă s-au dus şi şi-au aşezat tabăra în Iuda şi s-au întins până la Lehi.
10. Iar locuitorii lui Iuda au zis: „Pentru ce aţi ieşit voi asupra noastră?” Şi ei au zis: „Am venit să legăm pe Samson, ca să facem cu el cum a făcut şi el cu noi”.
11. Atunci s-au dus trei mii de oameni din Iuda la peştera de la stânca Etam şi au zis către Samson: „Nu ştii tu, oare, că Filistenii domnesc peste noi? De ce ne-ai făcut tu una ca asta?” El însă a zis: „Cum s-au purtat ei cu mine, aşa m-am purtat şi eu cu ei”.
12. I-au zis lui: „Noi am venit să te legăm, ca să te dăm în mâinile Filistenilor”. Atunci Samson le-a zis: „Juraţi-vă mie că nu mă veţi ucide!”
13. Şi ei au răspuns: „Nu, noi numai te vom lega şi te vom da în mâinile lor, dar de omorât nu te vom omorî”. Şi l-au legat cu două funii noi şi l-au dus din peşteră.
14. Dar când s-a apropiat el de Lehi, Filistenii l-au întâmpinat cu strigăte. Atunci s-a coborât peste el Duhul Domnului şi funiile care erau peste mâinile lui s-au făcut ca nişte câlţi arşi de foc şi au căzut legăturile de pe mâinile lui.
15. Iar el găsind o falcă sănătoasă de asin, şi-a întins mâna, a luat-o şi a ucis cu ea o mie de oameni.
16. Apoi a zis Samson: „Cu o falcă de măgar o ceată, două cete am stins, Cu o falcă de măgar o mie de oameni am ucis”.
17. Şi zicând acestea, a aruncat falca din mâini şi a numit locul acela Ramat-Lehi.
18. Simţind însă sete mare, a strigat către Domnul şi a zis: „Tu ai făcut prin mâna robului Tău această mare izbăvire; iar acum eu mor de sete şi voi cădea în mâinile celor netăiaţi împrejur”.
19. Atunci a deschis Domnul o crăpătură într-o stâncă din Lehi şi a curs din ea apă. Şi a băut Samson şi şi-a astâmpărat setea şi duhul lui s-a înviorat. De aceea s-a şi numit locul acela: „Izvorul celui ce strigă”, care este în Lehi până în ziua de astăzi.
20. Şi a fost el judecător în Israel pe vremea Filistenilor douăzeci de ani.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.