Cântecul vieții de George Mihail Zamfirescu

Eroii piesei sînt oamenii periferiei, hoinari, ca Iacov din „Maidanuil cu dragoste” sau Luca Lacrimă din Domnişoara Nastasia. Ca şi aceştia, poartă în suflet amărăciunile unei vieţi precare, lipsită de acea fărîmă de lumină către care aspiră, naiv sau conştient, toţi eroii lui G. M. Zamfirescu.

Ca şi aceştia, au conştiinţa că răutatea unor oameni cum este Maica nu-i o trăire sufletească, nu reprezintă o malformatie, ci este rezultanta unei vieţi aspre, a unor loviituri aprige, primite de-a lungul aniilor, a propriei neştiinte.

George Mihail Zamfirescu, scriitorul, care îşi presimtea sfîrşitul, a vrut să creeze în această piesă o imagine simbolică a căii pe care a parcurs-o în viată. Nu sînt partizanul identificărilor biografice, dar ultima scenă a piesei, care reprezintă de fapt şi ultimele rînduri scrise de George Mihail Zamfirescu, poate fi considerată un adevărat testament literar.

Scrisă poate cu un condei mai obosit, cu inflexiuni sentimentale mai pregnante, piesa pe care o veti auzi constituie nu numai cîntecul de lebădă al unui mare dramaturg, dar şi mesajul său de caldă dragoste pentru lumea din mijlocul căreia a pornit, fără să o uite vreodată.




Asculta piesa la Radio Crocodilu Mac-Mac sau online chiar aici:

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns