Biografie: Dumitru Rucăreanu

Dumitru ( Titi ) Rucareanu s-a născut la 26 octombrie 1932 la Ghimbav, o localitate apropiata de Brasov.

Copilaria si-a petrecut-o in orasul de la poalele Tampei. Gimnaziul si liceul il absolveste in Brasov ; urmeaza cursurile la liceul “ Principesa Elena “ astazi Colegiul National Unirea.

In timpul liceului este un foarte bun sportive , practicand chiar hokei-ul. Totusi in toata aceasta perioada are inclinatii “ severe” spre muzica dupa cum povesteste chiar maestrul :

“Stiam de mic tot soiul de cantece, de altfel, am ureche absoluta. Cel mai mult imi placeau melodiile nemtesti, ca Brasovul era plin de sasi pe vremea aceea. Cantam mai ales yodlere ! „Iola-ri-tii” cantate cu noduri, din gat. Mai cantam si valsuri, acompaniindu-ma la acordeon. Asta se dansa pe atunci in Brasov, erau restaurante unde cantau orchestre renumite la vremea aceea, si toata lumea dansa. Tata mi-a cumparat acordeonul, am avut si profesor de muzica. Dar cel mai mult imi placea un cantec la moda pe-atunci: „Du bist die schonste von Strandkafee”… Imi bagasem in cap sa dau la Conservatorul de muzica din Bucuresti, numai ca, studiind eu cam ce materie se cerea la admitere, mi-am zis: „Nu e bine! Nu-i de mine!”. De unde sa fi stiut eu teoria muzicii?! “

Totusi cu greu se desparte de Brasov si pleaca spre Bucuresti ..

Voia sa se inscrie la Conservator insa conditiile de admitere l-au speriat si astfel in loc de un dirijor de muzica simfonica noi am castigat un mare actor de teatru si film. Totusi cum prima dragoste nu se uita niciodata , maestrul , fidel acestui concept , mai cocheteaza din cand in cand si cu muzica ..

Despre admiterea la Institut tot maestrul povesteste :

“ …cu toate ca admiterea la Institut era foarte grea pe atunci, eu am intrat din primul foc. Am cotit-o spre teatru din intamplare, la indemnul unor prieteni, recitand poezia „Recrutul” de George Cosbuc. Comisia era fabuloasa. Era acolo Nicolae Baltateanu, viitorul meu profesor, era Storin, era Alexandru Finti, Aura Buzescu, Timica. “ .

Tot in perioada premergatoare studentiei impulsionat de Puiu Maxiùmilian ( textier ) si Nicolae Kirculescu ( un mare compositor ) a inceput sa cante in fata asistentei publice ; prima piesa cantata a fost „Orice om e actor cateodata”.

Dumitru Rucăreanu face parte din echipa de actori aleasă de Radu Beligan, în 1961, pentru a înfiinţa „Teatrul de Comedie“, unde a rămas pentru tot restul vieţii. Printre rolurile pe care le-a interpretat acolo se numără Maestrul Croitor, în „Burghezul gentilom“ de Molière, regia Lucian Giurchescu, în 1961, personajul reporterului, din spectacolul „Mi se pare romantic“ de Radu Cosaşu, regia David Esrig, tot în 1961.

De asemenea, l-a interpretat pe Muller în „Svejk în cel de-al doilea Război Mondial“ de Bertolt Brecht, regia Lucian Giurchescu, în anul 1962, precum şi multe altele.    Deşi marea pasiune a sa a fost muzica, Dumitru Rucăreanu nu a regretat deloc viaţa de actor pe care a trăit-o.

A interpretat nenumărate roluri în teatru şi în cinematografie şi niciunul nu a fost mai presus decât celălalt.

„Nu se pune problema unui rol drag. Important e să joci şi cu douăj’ de inşi în sală, la minus zece grade! Ori anulezi spectacolul“

Actorul Dumitru Rucăreanu, un „boem al generaţiei de aur“, s-a stins din viaţă la 80 de ani, şi a fost incinerat în secret, din dorinţa expresă a actorului ca evenimentul să nu fie mediatizat.

Piese de teatru radiofonic cu Dumitru Rucăreanu :

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.