Desertul Tatarilor de Dino Buzzati (1991)

Romanul „Deşertul tătarilor” al lui Dino Buzzati, al cărui titlu a fost mai întâi „Fortăreaţa„, descrie în treizeci de capitole o aşteptare în spatele căreia, aşa cum însuşi autorul afirmă, se află moartea.

Personajele create de Buzzati în această lume aproape fantastică a aşteptării împart un destin aproape similar: o oarecare teamă de necunoscut se poate remarca la început, nerăbdarea de a pleca de la fortăreaţă nu întârzie să apară, iar nelipsită este amânarea unei decizii şi o speranţă aproape indestructibilă într-un destin glorios, sau dacă nu, măcar într-un sfârşit glorios.

Şi tot aşteptarea, ca un laitmotiv al condiţiei umane, transformă romanul lui Buzzati într-o parabolă care ne confirmă încă o dată faptul că omul poate fi fericit sau măcar îşi poate imagina că este fericit dacă are ce aştepta, pentru că această capacitate de a transforma disperarea în speranţă este de cele mai multe ori cea care nu ne lasă să ne pierdem atunci când lucrul aşteptat întârzie să apară.




Asculta piesa la Radio Crocodilu Mac-Mac sau online chiar aici:

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.