Viata la tara de Duiliu Zamfirescu

Viața la țară este un roman scris de Duiliu Zamfirescu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada iulie 1894 – mai 1895 în revista bucureșteană Convorbiri literare și în volum în 1898 de către Editura Storck & Müller din București.

Viața la țară este primul roman din ciclul Romanul Comăneștenilor ce mai cuprinde patru volume: Tănase Scatiu (publicat în foileton în 1895-1896 și în volum în 1907), În război (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), Îndreptări (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și Anna (publicat în foileton în 1906 și 1910 și în volum în 1911). Primele trei romane au fost publicate în anul 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay într-un singur volum intitulat Istoria Comăneștenilor, acesta fiind primul ciclu romanesc din literatura română. În august 1911, după apariția volumului Anna, ciclul întreg de cinci romane a fost denumit Romanul Comăneștenilor.

Primul roman al ciclului este considerat aproape în unanimitate de criticii literari drept cel mai valoros, prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și iubirea platonică petrecută într-un mediu idilic.

Romanele Viața la țară și Tănase Scatiu au fost ecranizate în filmul Tănase Scatiu (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc.

Satul Ciulniţei de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiţei, a fost stăpânit încă din vremuri vechi de familia boierească Murguleţ. Moşia fusese împărţită mai demult boierului Dinu Murguleţ şi surorii sale, coana Diamandula, şi se învecina cu moşia Comăneşti – administrată de Saşa Comăneşteanu (fiica boierului revoluţionar Costică Comăneşteanu) – şi cu moşia Balta – administrată de fostul arendaş Tănase Scatiu, urmaşul unui vătaf. Aflată pe patul de moarte, coana Diamandula îl cheamă acasă pe fiul ei, Matei Damian, ce plecase cu şapte ani în urmă pentru a urma studii de medicină în străinătate. Ea îl roagă cu limbă de moarte să rămână pe pământul strămoşesc, să-l ajute pe boierul Dinu în administrarea moşiei şi să se însoare.

După moartea mamei sale, Matei Damian începe să se ocupe de administrarea părţii de moşie moştenită, care se părăginise ca urmare a recoltelor slabe din ultimii ani, precum şi a delăsării şi lipsei de organizare manifestate de administratorul Nae Eftimiu. Tânărul observă munca grea de pe moşie şi starea de sărăcie a ţărănimii şi nu-şi poate da seama „cum se poate îmbogăţi cineva din agricultură”. Saşa îl sfătuieşte să preia personal administrarea moşiei, să cumpere maşini care să grăbească lucrările agricole şi să se poarte bine cu ţăranii pentru a dispune de forţă de muncă.

Spre deosebire de proprietarii de moşii de origine boierească, Tănase Scatiu este un fost arendaş îmbogăţit prin jefuirea fără milă a foştilor proprietari şi prin împrumutarea de bani cu camătă. Dornic să aibă mai mult pământ, el încearcă să-şi extindă moşia ocupând abuziv ogoarele învecinate ale ţăranilor, pe baza unor măsurători măsluite. Nu numai ţăranii suferă de pe urma lui, ci şi boierul Dinu Murguleţ care a împrumutat de el cu dobândă suma de 30.000 de lei, pe care nu-i mai poate restitui; cunoscând starea materială grea a boierului, Tănase devine tot mai îndrăzneţ şi încearcă să-l convingă să i-o dea de soţie pe fiica sa, Tincuţa, pentru a dobândi astfel întreaga moşie.

În acelaşi timp se înfiripă o relaţie de dragoste între Matei Damian şi Saşa Comăneşteanu, cei doi tineri convenind să se căsătorească în aceeaşi toamnă, după întoarcerea în ţară a fetei. Saşa îl conduce la Paris pe fratele ei mai mic, Mihai, ce urma să-şi desăvârşească acolo studiile universitare. Mihai şi Tincuţa împărtăşesc o iubire copilărească, jurându-şi unul altuia să nu se căsătorească înainte de întoarcerea băiatului de la studii. În cele câteva săptămâni în care Saşa lipseşte, Matei se ocupă cu treburile moşiei; el are tot mai puţină încredere în soţii Eftimiu şi este părăsit de omul său de încredere, baciul Micu, care fuge în lume de supărare că cineva l-a otrăvit pe Corcoduş, câinele său ciobănesc. Matei îşi vinde bonurile de împroprietărire rămase de la tatăl său şi îl ajută astfel pe boierul Dinu Murgiuleţ să-şi plătească datoria faţă de Tănase Scatiu.

În ziua întoarcerii Saşei de la Paris, reprezentanţii tribunalului Călăraşi descind pe moşia Balta pentru a judeca pricina fostului arendaş cu obştea satului; ţăranii se revoltă în faţa judecătorilor sosiţi să împartă dreptatea, după ce prânziseră anterior în casa lui Scatiu, iar confruntarea capătă aspecte violente, fiind dezamorsată de intervenţia paşnică a lui Matei Damian. Tănase solicită sprijinul autorităţilor, iar ţăranii sunt schingiuiţi în mod abuziv. Boierul Dinu Murguleţ anunţă public căsătoria lui Matei cu Saşa, recomandându-le amândurora să nu-şi părăsească pământurile deoarece aici au găsit „fericirea cea adevărată”. Însoţirea lui Matei cu Saşa va conduce la realizarea unui cuplu armonios şi durabil.




Asculta piesa la Radio Crocodilu Mac-Mac sau online chiar aici:

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.